III: Lepsa - Galati

      M-am invatat minte dupa prima seara si m-am echipat corespunzator pentru a nu-mi fi frig in timpul somnului deoarece noaptea se lasau temperaturi destul de joase. Daca nu ati vazut nicodata ursul cum iese din barlog delectati-va:

     Ziua incepe din nou cu un mic dejun sanatos, sa ne tina in drumul spre casa. Pana la la ora 10 cand am estimat plecarea ne-am facut siesta, am strans incet incet din lucruri si dupa ce si-a facut aparitia familia lui Calin ca sa punem bagajele eram aproape gata. Zona curata, exact cum am gasit-o, doar 3 pietroaie in plus :D

    Plecarea noastra a avut loc la 10:30, am salutat cu o dorinta de revedere locul unde am campat si ne-am pus la drum, izvorul cu apa rece fiind prima oprire. Apa avem, chef avem, burta plina este, atunci sa inceapa urcarea. Pana la Galaciuc urcarea a fost destul de usoara si presarata cu multe portiuni in care se puteau admira Muntii Vrancei. De la Galaciuc pana la Barsesti o coborare contiuna, placuta de la cap la coada. Satul Barsesti ne intampina cu un muzeu destul de interesant, Muzeul Obstei Barsesti "Radacina Vrancei", cu masina niciodata nu l-am observat. Aici am facut cunostinta cu strabunicii.

   Drumul pana la Focsani este o continua coborare, tot fals platul din prima zi ne-a ridicat media cu mult in drumul spre casa. Nori nu ne-au lasat deloc in pace, ne prindea cate un norisor, ne uda putin, iesea soarele si tot asa pana la Focsani. Opriti la Carrefour-ul de pe centura am servit o ciorbita buna buna de tot in timp ce ne adaposteam de ploaie. Ia dat bine vreo 10 minute, noi desigur ca ne-am speriat putin, dar dupa ce am iesit din oras drumul era din ce in ce mai uscat, la un moment dat soarele ni se alatura din nou. (Costel mananca "safe")

   Ne apuca eroismele pana la Nanesti si o tinem numai in 27-30 km/h, de aici un vant napraznic din fata ne domoleste. Apar in sfarsit durerile, baieti se inmoaie putin, pe mine ma ustura partea dorsala (curu' adica), Geo e in continuare de neclintit. De la Hanu Conachi ne-am miscat incet, cu palavrageala, sange din nas, masini multe, veste reflectorizante, tot tacamul. Desi ne-am intins mult am ajuns in oras la 21:10. Am incercat noi sa facem poze la intrare langa pancarda cu Galati, insa intunericul nu prea a fost deacord (si nici cainele mort care era exact langa pancarda).

     Ca sa facem relatia incipit-final am facut si poza de ajuns acasa exact in locul de unde am plecat. In final nu pot spune decat ca a fost o super aventura, o alegere mult mai buna pentru mini-vacanta de 1 mai decat mersul la mare. 

(cui ii trebuie calitate?)

Pozele lui Geo din ziua trei le gasiti aici. Si dupa cum am promis am urcat si pozele lui Calin chiar aici.

Acum sa facem totalul: 340 km, 20 km/h media de viteza, 17 ore de pedalat in 3 zile. Nu am resetat kilometrajul dupa fiecare zi, l-am lasat sa inregistreze.